Somn

[Urban]

Acum cateva sute de ani oamenii dormeau in doua reprize cu pauza de cateva ore (pauza in care discutau, mancau, se vedeau cu vecinii, etc), astazi dormim cel putin 8 ore pentru "refacerea" metabolismului. Per ansamblu, cam 25 de ani din viata se duc pe "somn", adica 1/3 din viata. Mi se pare interesant faptul ca inainte oamenii dormeau in doua reprize, probabil dispozitivele de colectare a informatiei nu erau puse la punct, astazi s-a schimbat povestea, cu siguranta in viitorul apropiat oamenii vor dormi cel  mult 4-5 ore.

[Aseneth]

Anul trecut, cam pe vremea asta, cautam pe tumblr postari text despre nemuritori. Un mic sfat: tumblr e o comoara de raritati, dar trebuie neaparat sa specificati "text" in cautare, altfel e posibil sa dati peste altceva, gen imagini de vampiri dezbracati, in toiul actiunii.
Si am gasit multe texte si am aflat de cateva carti beletristica. Un fir de discutie mi-a atras atentia, un dialog in care cativa useri incercau sa gaseasca adevaratele diferente dintre somn si moarte.
In seara respectiva, noaptea mai precis, am avut un vis. Eram la o scoala, invatam. Acum eram la lectia somn. Ce am invatat? Ca in timpul somnului, omul nu are notiunea timpului. Merge intr-o zona atemporara, de aceea inainte de culcare iti  poti seta timpul de somn. De exp, te culci la 0 si trebuie sa te trezesti la 5, dar vrei sa dormi 8 ore. Iti spui in gand " vreau sa ma trezesc la ora 5, dar vreau sa dorm 8 ore". Cel mai bine e sa nici nu pui o limita de timp la odihna: "vreau sa ma trezesc la ora h, si sa ma trezesc odihnit". De asemenea, poti seta si visele : in noaptea asta nu vreau sa visez, in noaptea asta vreau sa am un vis despre ce ma intereseaza, etc.
Avand in vedere ca a trecut un an  de cand s-a intamplat asta, si am experimentat pe mine, pot spune ca la mine functioneaza. De asemenea, trezitul de dimineata s-a transformat intr-o experienta agreabila, ceea ce e foarte mult, avand in vedere ca trezitul de dimineata era cosmarul vietii mele. Mai ales la ore super matinale.
Ieri insa, mi-au venit niste ganduri in legatura cu asta:
-poate pentru creier nu exista timp, ca perceptie, dar pentru organismul fizic exista si este reprezentat prin numarul batailor de inima.
-probabil, in urma a milioane de ani de evolutie, organele interne, oasele, muschi, etc.  s-au obsnuit cu un anumit ritm al vibratiei date de bataile inimii, iar eu, daca dorm 3 ore dar imi setez in minte sa dorm 8 ore si ma trezesc odihnita, e posibil sa ma simt odihnita si bine, dar organismul meu chiar se odihneste?

Si daca este valabila optiunea cu numarul de pompari cardiace de care are nevoie organismul uman, asta inseamna ca ideea de nemurire este exclusa?

Orice raspuns venit din partea voastra este super bine venit.

[Xanadron]

Greu... spre imposibil de dat verdicte clare-n domeniul ăsta al somnului, atît de bine *camuflat* ca scopuri/mecanisme de Creatorii noștri. Care se pare că și-acu (inclusiv în timp ce scriem p-aici aiureli :lol:) ne mai umblă la ADN, ceakre (sau ci_acre?), aure și alte alea. 

Limitîndu-ne deci la cîteva chestii măcar parțial certe, numărul bătăilor inimii (sistole mai savant) pare să fie limitat la cca un miliard pe parcursul întregii nostre vieți, *din proiect*. De unde și opiniile unor doctori mai puțin mainstream (le-am postat demult p-aici, le găsiți dacă vreți) că sportul practicat prea intensiv ne reduce de fapt durata vieții !!!

Evident că savantul britanic :-D care ar reuși o analiză exact-exhaustivă a multiplelor intricații sistole / timp subiectiv / energie astrală / genetică- telomeri... obiectivi etc. ar lua 3-4 premii Nobel deodată.
Nu mai repet nici noile concepții ref. la natura cuantic-entangled a memoriei - și implicit a creierului cu rol de simplu *dispecer*-, aflate la ani-lumină distanță de ce se credea pînă acum.

...Dacă tu însă realmente simți că ești odihnită la trezire după 8 minus *x* ore de somn, înclin să cred că nu-i doar vorba de o senzație / autosugestie, ci de o reîncărcare efectiv mai rapidă a *bateriilor* -- cu energie din Astral, clar... dar nu neapărat cu mult-dezbătutul Vril, care rămîn la convingerea că-i greșit categorisit de stimabilii noștri colegi (și) experimentatori.
Bravo lor, dar - repet - IMHO cu un alt tip de energii au de-a face, manipularea Vril-ului (nu, nu-i nici Udana Prana) ne e permisă, sau hai să zic accesibilă numai după atingerea altui nivel evolutiv.
Cu sau fără cucuie :-P la lovirile de fiecare prag, dar asta-i altă discuție - la care oi reveni de m-or mai ține sistolele. :lol: